REZOLV'A, rez'olv, vb. I. Tranz. l. A găsi soluţia unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluţiona. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. - Din lat. resolvere, germ. resolvieren.
Sursă : DEX'98 (58551)  - IoanSoleriu

REZOLV'A vb. v. alege, decide, fixa, hotărî, stabili.
Sursă : Sinonime (206406)  - siveco

REZOLV'A vb. 1. a clarifica, a descifra, a deslusi, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a soluţiona. (A ~ enigma.) 2. a clarifica, a soluţiona. (A ~ un litigiu.) 3. a aranja, a orândui, (înv.) a chivernisi. (Si-a ~ niste treburi.) 4. a transa. (A ~ în favoarea sa disputa.)
Sursă : Sinonime (206405)  - siveco

rezolv'a vb., ind. prez. 1 rez'olv, 3 sg. si pl. rez'olvă
Sursă : DOR (278680)  - siveco

A REZOLV'A rez'olv tranz. (probleme) A examina amănunţit, oferind o soluţie; a dez-lega; a soluţiona. ~ o enigmă. ~ un litigiu. /<lat. rezolvere, germ. resolvieren
Sursă : NODEX (351632)  - siveco